In Romania, ca de altfel in orice alta tara normala, exista o lege prin care se reglementeaza Accesul La Informatiile de Interes Public. In Imaginea de mai jos avem primul articol din aceasta lege:
Acum ca ne-am convins de faptul ca trebuie sa avem acces la informatiile de interes public, vine intrebarea: achizitiile facute de catre Universitatea Politehnica din Timisoara constituie informatii de interes public?
Nu vrem sa ne hazardam in raspunsuri incorecte, de aceea apelam la articolul 2 din aceeasi lege citata mai sus:
Nu vrem sa ne hazardam in raspunsuri incorecte, de aceea apelam la articolul 2 din aceeasi lege citata mai sus:
Achizitiile facute de catre UPT se constituie, deci, intr-o activitate de interes public. Institutia fiind una finantata de la Bugetul Statului, adica din banii nostri ai tuturor, ceea ce cumpara de banii respectivi ne priveste direct. Vrem sa stim pe ce ne dam banii, corect?
Ca urmare, pe site-ul Universitatii Politehnica din Timisoara exista o sectiune speciala unde oricine sa poata vedea oricand ce achizitii au fost facute, pe ce au fost cheltuiti banii:
Pana aici totul este normal si corect conform legii. Abia de acum incolo urmeaza nesimtirea vecină cu ilegalitatea.
Odata ajunsi pe pagina de mai sus, urmatorul pas este sa dam click pe textul (link) "Achizitii 2010". O prima ciudatenie este ca in loc sa se dechida o alta pagina sau un document pdf in care sa fie insirate achizitiile din anul 2010 ale UPT suntem intrebati daca dorim sa downloadam pe calculator o arhiva executabila. Banuim ca achizitiile au fost foarte multe incat nu au incaput pe o pagina sau intr-un singur document si mergem mai departe, salvam arhiva.
Cand incercam sa deschidem arhiva, insa, vine surpriza cea mare: ne este ceruta o PAROLA pentru a-i putea vedea continutul.
Odata ajunsi pe pagina de mai sus, urmatorul pas este sa dam click pe textul (link) "Achizitii 2010". O prima ciudatenie este ca in loc sa se dechida o alta pagina sau un document pdf in care sa fie insirate achizitiile din anul 2010 ale UPT suntem intrebati daca dorim sa downloadam pe calculator o arhiva executabila. Banuim ca achizitiile au fost foarte multe incat nu au incaput pe o pagina sau intr-un singur document si mergem mai departe, salvam arhiva.
Cand incercam sa deschidem arhiva, insa, vine surpriza cea mare: ne este ceruta o PAROLA pentru a-i putea vedea continutul.
***Asadar, domnule Rector Nicolae Robu, ne spuneti parola? Sau poate puneti pur si simplu la acel link un document neparolat, adica accesibil oricui doreste sa vada informatiile din el (informatii care sunt, dupa cum ne-am inteles mai sus, de interes public)? Sau preferati ca in Universitatea Politehnica din Timisoara sa se mimeze in continuare transparenţa?
Poate faptul ca blocarea accesului la niste informatii de interes public este o ilegalitate va sensibiliza pe cineva. Sau poate ca nu. Sa nu uitam ca traim, totusi, in Rromania.
Poate faptul ca blocarea accesului la niste informatii de interes public este o ilegalitate va sensibiliza pe cineva. Sau poate ca nu. Sa nu uitam ca traim, totusi, in Rromania.
5 comentarii:
Faceti o comparatie UPT, UVT si vedeti rezultatele ;).
Pai banii s-au cheltuit pe cititoare de amprente la baza sportiva :))
L-ati anuntat pe Robu de chestia asta?
Ma refer la vreo alta metoda (gen adresa scrisa, etc), sau doar i-ati invocat numele cu bold pe prezentul blog, si va asteptati sa reactioneze instant ?
Eu cred ca ii subestimati apetitul pentru transparenta.
Am uitat: legea nu zice ca informatia trebuie sa fie accesibila public _pe internet_.
Faceti cerere, cu numar de inregistrare, asteptati N zile (termenul legal), si daca nu primiti, atunci inseamna ca se incalca legea.
Da, stiu: hartzogarie, birocratie, bleahh. Din pacate, asa functioneaza [inca] administratia in tara asta - daca vreti sa interactionati cu ea, trebe sa vorbiti limba ei.
Flo, in primul rand UPT (ca institutie publica bugetara) are obligatia prin lege de a face publice astfel de date. Ai aici:
http://yfrog.com/5nart5j
articolul de lege cu sublinierile de rigoare.
In al doilea rand, punerea unui link spre o arhiva parolata este cel putin un gest de sfidare la adresa oricui doreste sa vada pe ce i s-au cheltuit banii.
De ce ar trebui sa fim nevoiti sa facem drumuri la Rectoratul UPT si cereri speciale pentru a vedea pe ce s-au cheltuit banii nostri? Sa nu exageram prin a pretinde sa fim consultati inainte de a se face achizitiile (unele nesimtite), dar macar sa stim post factum.
Sa ne mai amintim de sutele de memorii USB (memory stick-uri) cumparate de catre UPT? Pentru cine si pentru ce?
PS: L-am amintit pe Robu doar pentru ca e seful institutiei. Il creditam cu cele mai bune intentii, dar greu de spus daca are si cele mai bune unelte de a transforma in realitate intentiile domniei sale.
Trimiteți un comentariu